blog despre jobosfera

Mi-as dori sa fac coordination. Chestia asta inseamna ca te ocupi de tot ce tine de visual merchandising, adica iti vine frumos o colectie noua, o pui pe un perete cum arata ea mai bine, in fata peretelui de obicei este si o masa pe care poti sa iti folosesti din nou imaginatia pentru a expune ce nu a incaput pe perete. Mai imbraci doua busturi, mai faci niste frenezii sa para cat mai trendy, mai arunci niste pantofi care sa se potriveasca si gata, ai rezolvat totul

Pare foarte usor, dar e si mai usor de atat, cei din Spania iti trimit pana si poza cum trebuie sa arate peretele, cum trebuie facut scheletul [pentru ca tot timpul se muta locul rafturilor si al locurilor de pus umerase] si care haine trebuie puse pe frontal. Pentru asta exista un magazin pilot unde se aranjeaza tot peretele, se face poza si asa ar trebui sa arate peste tot in lume. Eu de obicei ma razvratesc si imbrac manechinele cum ma taie pe mine capul, deloc multumita de alegerea lor.

Toata treaba asta am facut-o zilele trecute, in timp ce managera isterica era la casa si tocmai imi pusese un ham si ma trimisese sa ar prin magazin. Continue reading

Sales, sales… daca vreti vreodata sa va angajati intr-un magazin mare, sa stiti ca perioada reducerilor e cam criminala. Acum m-am obisnuit, dar primele zile imi doream moartea. Mai ales cand treceam prin vestiar si vedeam anuntul cu “Specialist Resurse Umane Inditex” cu sau fara experienta, imi venea sa ma mut direct in Bucuresti si sa implor sa ma ia acolo, sa stau la birou si sa ma ocup de recrutarea personalului.

Mie treaba asta mi s-ar fi parut chiar interesanta mai ales ca nu e vorba de o firmulita cu 10 angajati, “patronul” ei fiind cel mai bogat om din Spania. Asa ca nu-i inteleg pe cei care, facand un master in resurse umane au impresia ca cele mai mari companii ii vor angaja fix pe ei, asa cum nici cei care termina managementul nu vor fi angajati direct manageri la corporatii marete.

Recent mi-a trecut prin cap ca mi-ar fi foarte bine sa fiu manager la noi in magazin. Adica stiu cam toate chestiile importante si ce nu stiu, prind repede din zbor. Una din managerele noastre tot timpul face misto de mine ca imi place sa imi bag nasul peste tot si ca stiu mai multe decat ultimul manager angajat, nu ca ar fi foarte greu sa stii mai multe ca el. Nu am nimic cu baiatu’, chiar imi place sa mancam biscuiti, sa bem suc si sa avem pauza de tigara pe tura lui, doar ca el toata ziua ar sta la sala si ar fluiera dupa papusele, ca nu degeaba sta sprijinit de casa, pierde vremea si mai scoate un “ce craci are aaaaaia!”.

Loc de alt manager nu mai avem, doar sunt deja 3 la 7 oameni, asa cum numai in Romania se poate, dar m-am gandit eu asa ca daca tot se deschid shpe mii de malluri la Arad, ar putea unul din ele sa aiba un mic Pull and Bear incorporat care cauta disperat un manager, doi. Mie nu mi-ar fi bine acasa cu mancare de la mama si cu salar de manager? Asta nu acum, dar pe cand as fi la master, mi-ar cadea numai bine. Tot ce trebuie e sa ma tin de lucru. Chiar fabula unul din sefii mai mari, ca daca facem noi tot posibilul sa avem vanzari supraomenesti, se va mai deschide inca un magazin in Timioara si acolo vor merge cei mai buni dintre noi.

Dar pana atunci, tinand cont ca e cale luuunga sa ne-ajunga, de azi incepe al 3-lea val de reduceri pull and bear-ice, asa ca probabil ca ai mei colegi dragi din cauza carora ma duc zilnic la lucru cantand si dansand si zambind cu gura pana la urechi au stat iar pana noaptea sa puna preturi noi. Pentru ca nu sunt toti blestemati de fiecare data. Eu de data asta am scapat, am si lucrat doar 4 ore ieri pentru ca sunt campioana la ore suplimentare, am avut si weekend prelungit de 4 zile in care am fost sa imi fac de cap prin Bucuresti. Ce mai, sunt norocoasa!

De cateva zile tot stau si ma intreb ce mama naibii a fost in capul meu cand am cerut sa fiu promovata? Adica da, e mai mult cascaval, mai multe glume cu colegii, esti la curent cu mai multe chestii de prin firma, dar cam atat cu partile bune. In rest, nu mai am timp de nimic. Stiu ca nu pare mult 6 ore, chiar suna bine, dar ziua mea se limiteaza la job. Daca lucrez de dimineata, ajung p la 4 jumate-5 acasa, infulec repede ceva si ma arunc direct in pat, dorm pana pe la 8, ma mai fatai prin casa, la 1 sunt deja in pat. Daca e sa lucrez de dupa-masa, dorm pana la 1, ma mai fatai prin casa si plec. Acasa ajung pe la 11 jumate, in cel mai bun caz, acum in perioada reducerilor.

Reducerile astea… sunt un fel de iad pe pamant. Vine tot poporu’, rascoleste cu nesimtire peste tot, hainele cad, mormanele de triocuri sunt vraiste, la cabine munti de haine, mai ajut-o si pe doamna, mai cauta si pentru cealalta doamna un pantof, mai da-te peste cap. Cel putin femeile sunt groaznice. Continue reading

Ziceam eu asa ca primul meu job este de sales assistant la Pull and Bear. Adevarul adevarat e undeva la mijloc, adica aproape ca am mai avut un job inainte de acesta.

Se facea ca vara trecuta eu imi cam doream sa muncesc ceva, sa nu ma mai bata ai mei la cap ca stiu doar sa cheltui bani, ca banii nu cresc in pom… stim cu totii textile parintilor. Asa ca my bestest Zappy a fost contactata intr-o zi de un anumit individ manager al unei trupe faimoase de pe la noi, individ pe care il stia amical din tineretile noastre liceale care i-a spus ca are nevoie de o persoana de incredere ca are el o afacere noua cu ceva prieteni.

Asa ca i-a dat numarul meu, am fost sunata si am stabilit o intalnire in care urma sa aflu despre ce e vorba. Ne-am intalnit la viitorul birou al afacerii, vreo 3 ore mi s-a explicat cam despre ce ar fi vorba, ce ar trebui sa fac eu si m-au intrebat daca imi convine. Ideea lor nu era deloc rea, aveau de pus la cale un site pe care posesorii de baruri, restaurante, hoteluri si alte chestii aveau sa fie convinsi sa se inscrie in schimbul unei sume anuale d bani si ei faceau promovarea pe site.

Au urmat vreo 2 sapt in care eu cam faceam naveta Timisoara- Arad, pentru ca nu imi convenea sa stau singura in Timisoara mai multe zile, ne intalneam la birou cu totii si puneam la cale strategii de abordare a clientului, outfitul potrivit, informatiile necesare pentru a putea intra in vorba cu el si alte cele. In cele din urma eu am hotarat ca nu am chef sa ma plimb din bar in bar sa bat lumea la cap sa se inscrie la noi pe site, eu vroiam sa stau la birou si sa fac pe secretara, celalalt job disponibil. Au fost de acord, am stabilit un salariu, am iesit la o berica cu totii, am mai venit de vreo 2 ori cam degeaba si mi-a zis unul din sefi ca nu e necesar sa mai vin la intalniri pana nu incepe facultatea cand ma va contacta el, ca oricum nu va fi gata site-ul si nu vom porni in cautare de clienti.

A inceput si facultatea, sunata nu am mai fost, nu am mai auzit nimic de ei de atunci, am intrat doar intr-o zi din curiozitate sa vad daca site-ul a fost pus in functiune, se pare ca da, incepand din 1 decembrie si pe usile mai multor baruri am vazut lipit stickerul lor, deci se pare ca merge treaba. Eu le urez sa le fie de bine!

Am fost promovata!! Yeee, incepand cu 1 iulie, lucrez pe 6 ore. Nu mi-am ales chiar bine momentul, ,mai ales ca in ziua de 1 iulie ne-am apucat frumusel sa modificam tot in magazin pentru ca din 2 au inceput reducerile. Reducerile alea mari si frumoase, de vara. Adica promotiile, in versiunea noastra, tot nu stiu exact de ce legea din Romania nu ne permite sa folosim celelalt termen. Treaba cu modificatul magazinului trebuia facuta cu cateva zile inainte, sa nu stam noptile la mall, dar ca de obicei, trebuia sa intervina ceva.

Cu o zi inainte de promovare, stres mare. Vizita oficiala din Spania, magazinul trebuie sa arate luna si bec, depozitul la fel, toata lumea in crize. Drept pentru care m-am ales cu un cosmar cu o zi inainte. Se facea ca eram la job in depozit, un coleg aranaja ceva pe rafturi si eu am zis ca stau putin jos pentru ca eram obosita. Adorm, bineinteles si ma trezesc peste vreo 3 ore debusolata si cu magazinul plin de pitziponce care faceau parte din alaiul vizitatorului. Eu imi cautam una din sefe, sa anunt ca plec acasa, cand ma ia o pitzi la intrebari. Ca ce am facut atata astazi la lucru? Continue reading