blog despre jobosfera

Am prieteni  care ma intreaba constant daca mai stiu joburi. Subiect delicat in perioada asta.  Intrebarea mea in mod automat este:  ce stii sa faci, ce te-ar interesa ca poate mai stiu? Raspuns: Orice.

Raspuns gresit!

Cum? Gresit ? Ce naiba..

E gresit , sa-ti spun si de ce. Chiar vrei sa fii orice intr-o firma? Nu cred ca vrei sa fii gunoier. Nu cred ca vrei sa fii maturator. Nu  cred ca vrei sa fii un sclav. Nu inseamna decat ca nu prea stii incotro te indrepti si cum poti sa-ti aduci contributia intr-o firma. In plus nu stii ce sa cauti si nu stii cum sa te vinzi pentru un job specific. Si fiecare job este specific. Nimeni nu stie sa faca orice. Ok poate esti in situatia in care seful te pune sa faci de toate si/sau trebuie sa inveti sa faci multe. Asta  ar trebui sa fie doar o situatie momentana. Energia ta ar trebui sa se indrepte spre ceva specific.

La inceput de drum ( si nu numai) e bine sa fii open-minded si sa incerci lucruri noi care a putea sa-ti placa. Totusi nu spune niciodata unui angajator ca vrei sa faci orice. Il jignesti. De ce le mai multe ori e vorba de un om care a investit 5-10 ani intr-un domeniu ca apoi sa vina unul ca tine care nu are nici un fel de experienta sa ii spuna ca poate sa faca de toate. Gandeste-te bine ce inseamna orice asta pentru ca s-ar putea sa-l faci asta toata viata. Continue reading

Ador conversatiile telefonice cu clientii. Nu stiu daca o fi de la provider, de  interlocutori sau pur si simplu de la astre, dar de cele mai multe ori iese o varza totala. Fiecare om care suna scuipa rapid numele si functia. El le stie bine, de ce ti le-ar zice si tie mai clar?  Niciodata nu inteleg numele. Dupa ce termin  discutia mai ntreb odata politicos cu cine am avut placerea. Poate am de data asta sanse si retin macar numele mic sau firma. Ar fi foarte folositor. E foarte tricky atunci cand suni la o firma , stii ca vrei sa vorbesti cu un tip haios care vorbeste mult, rapid si peltic dar nu stii de cine sa intrebi .

La telefon toti au impresia ca-i furi. Eu lucrez cu sisteme. Astea n-au pret fix. Omul totusi  te intreaba, insista sa afle cat l-ar costa totusi : da`domne..da`aproximativ asa cat e? Te dai batut si subliniezi: dom`le dupa ureche asa , dar nu e sigur, aproximez:  cam 15000 euro. Ah bun, zambeste. Continue reading

În general bine …evident . Dar ce-ai zice dacă un tip bondoc şi bâlbâit, cu o urmă de chelie, cămaşa atârnând şi pantaloni tociţi ar veni să te întrebe cum să cheltuiască 20000 euro pe un sistem audio?
Îl priveşti cu dezinteres? Izbucneşti în râs îl baţi pe spate şi-l feliciţi pentru banc? Îl rogi să ducă gunoiul? Adevărul e că nu ştii niciodată de unde sare banul. It`s a tricky business. Nu prea poţi să-i întrebi câţi bani au şi majoritatea oricum evită răspunsul aşa că trebuie să-ţi dai cu părerea. Teoretic nu e bine, dar te uiţi: la ceas , la maşină , la costum…. la nevastă J.

Am observat o tendinţă. Cu mici excepţii cu cât are omul mai mulţi bani cu atât e mai relaxat, mai lejer îmbrăcat şi n-ai da 2 bani pe el..până îl conduci la maşină şi vezi că are Porsche ( maşină de oraş). Pentru ăştia nu contează banii dom`le, dar întreabă de discount, nu se pot abţine. 5%? Ce-i aia? Ăla-i discount? Mai lucrează la preţ , păi ce vrei să furi de la bogaţi să dai la săraci? Eu n-am bani dom`le, hai vorbim, că pierd avionul spre Bora Bora. Continue reading

…but truth has endurance.

Ai în faţă un posibil client. Aproape l-ai convins. Îl vezi că ezită un pic dar mângâie pliantul ăla cu mult interes şi pasiune aproape erotică. Vrea să cumpere, mai are nevoie doar de câteva motive. În momentul ăla te zbaţi , te chinui să mai inventezi ceva: ceva bun, ceva în plus. În situaţia asta eşti foarte tentat să înfloreşti puţin calităţile produsului sau serviciilor tale. Sau dacă nu asta măcar să răspunzi cu da la orice întrebare a clientului. I-ai promite orice.  Nu o face. De ce?

–              Clientul  va afla intodeauna  că l-ai minţit şi asta îţi va crea (evident) o imagine proastă

–              Te stresezi inutil să acoperi gap-urile şi în 90% din cazuri n-o să reuşeşti

–              Clientul îşi formează o imagine proastă despre produs/serviciu

–              Te vei încurca în explicaţii

Sfatul meu este să  descrii ceea ce oferi folosind atribute  reale , eventual să mai păstrezi o caracteristică interesantă pentru sfârşitul prezentării. Dacă produsul are o problemă , menționeaz-o, dar răstoarnă situaţia în favoarea ta ( „Da, ştim că e urât ca dracu..dar asta pentru că înglobează ultimele tehnologii..”)

În cazul în care lucrezi în vânzări şi şeful tău nu are aceaşi viziune de a satisface clientul ca a ta ai 2 variante:

-quit and start on your own  sau

-trage de el ( va fi în final în folosul tău). Un client mulţumit va aduce alţi clienţi şi chiar dacă şeful se supără pe moment în timp îi va trece, direct proporţional cu vânzările .

Atât. Ştiu, e Sales 101 , dar mi-a luat ceva timp să realizez cât de periculos e să minţi clientul ( când nu trebuie J).

Vorbeam cu un bun prieten de-al meu din Spania despre ultimele lui job-uri.  A lucrat o vreme  la o discotecă şi anul trecut a fost  chelner prin Ibiza vreo trei luni.  Interesant  e cum şi-a obţinut toate job-urile. N-a folosit niciodată un site dedicat. S-a dus direct la ţintă. Spre exemplu, în Ibiza, a printat o duzină de cv-uri şi s-a dus la fiecare restaurant sau club în parte,  a cerut să vorbească cu persoana responsabilă de angajări şi a depus cv-ul. A mers.

Când mi-a povestit cum a făcut mi-am dat seamă că nu ştiu aproape pe nimeni care să facă la fel aici în ţara. Aud o grămadă de oameni că ştiu deja pe de rost job-urile de pe ejobs sau mai ştiu eu ce alt site. Ok. Dar chiar e singura soluţie?

În era asta super tehnologizată nu mai concepem să facem absolut nimic fără calculator. Dacă nu e pe ejobs sau bestjobs nu există  aşa cum se pare că dacă nu eşti pe facebook nu exişti. Nimic mai fals.  Continue reading